Biblia de Studiu
Cu explicații detaliate și note de studiu teologic
Isaia 32
1„Atunci, împăratul va împărăți cu dreptate
și voievozii vor cârmui cu nepărtinire.
2Fiecare va fi ca un adăpost împotriva vântului
și ca un loc de scăpare împotriva furtunii,
ca niște râuri de apă într-un loc uscat,
ca umbra unei stânci mari într-un pământ ars de sete.
3Ochii celor ce văd nu vor mai fi legați
și urechile celor ce aud vor lua aminte.
4Inima celor ușuratici va pricepe și va înțelege
și limba gângavilor va vorbi iute și deslușit.
5Nebunul nu se va mai numi ales la suflet,
nici mișelul nu se va mai numi cu inimă largă.
6Căci nebunul spune nebunii
și inima lui gândește rău
ca să lucreze în chip nelegiuit
și să spună neadevăruri împotriva Domnului,
ca să lase lihnit sufletul celui flămând
și să ia băutura celui însetat.
7Armele mișelului sunt nimicitoare;
el face planuri vinovate
ca să piardă pe cel nenorocit prin cuvinte mincinoase,
chiar când pricina săracului este dreaptă.
8Dar cel ales la suflet face planuri alese
și stăruie în planurile lui alese.
9Femei fără grijă, sculați-vă
și ascultați glasul meu!
Fiice nepăsătoare,
luați aminte la cuvântul meu!
10Într-un an și câteva zile,
veți tremura, nepăsătoarelor,
căci se va duce culesul viilor
și strângerea poamelor nu va mai veni.
11Îngroziți-vă, voi, cele fără grijă!
Tremurați, nepăsătoarelor!
Dezbrăcați-vă, dezgoliți-vă
și încingeți-vă coapsele cu haine de jale!
12Bateți-vă pieptul,
aducându-vă aminte de frumusețea câmpiilor și de rodnicia viilor.
13Pe pământul poporului meu cresc spini și mărăcini,
chiar și în toate casele de plăcere ale cetății celei vesele.
14Casa împărătească este părăsită,
cetatea gălăgioasă este lăsată;
dealul și turnul vor sluji pe vecie ca peșteri;
măgarii sălbatici se vor juca în ele și turmele vor paște
15până când se va turna Duhul de sus peste noi;
atunci, pustia se va preface în pământ
și pometul va fi privit ca o pădure.
16Atunci, nepărtinirea va locui în pustie
și neprihănirea își va avea locuința în pomet.
17Lucrarea neprihănirii va fi pacea;
roadele neprihănirii: odihna și liniștea pe vecie.
18Poporul meu va locui în locuința păcii,
în case fără grijă și în adăposturi liniștite.
19Dar pădurea va fi prăbușită sub grindină
și cetatea, plecată adânc.
20Ferice de voi, care semănați pretutindeni de-a lungul apelor
și care dați drumul pretutindeni boului și măgarului!”