După cum am văzut deja, există mai multe moduri de a lua Numele lui Dumnezeu în deșert — inutil, gol și lipsit de sens. Aceasta ne conduce la un alt grup de valori fundamentale, care rezultă direct din alegerea de a purta Numele lui Dumnezeu și de a-l lua în serios: ajutorarea celor nevoiași și căutarea păcii împreună cu dreptatea.
Iacov nu aprecia oamenii care vorbeau frumos, dar nu trăiau ceea ce spuneau. Dacă ar privi astăzi lumea, probabil că nu ar aprecia nici unele dintre programele noastre „misionare”.
Ca adventiști, credem că trupul, mintea și emoțiile — întreaga ființă a omului — alcătuiesc sufletul. Nu credem că există un trup în care locuiește o fantomă nemuritoare, complet separată, care îl posedă până în momentul morții. De aceea, de cele mai multe ori — nu întotdeauna — am reușit să lucrăm pentru a ajunge la omul întreg și a-l ajuta, în loc să încercăm doar să-l convertim la o nouă înțelegere despre Dumnezeu, lăsându-l apoi în aceleași împrejurări degradante care îi țineau deja viața captivă.
Avem programe medicale, ajutor alimentar, intervenții în caz de dezastre, sprijin pentru microîntreprinderile aflate la limita supraviețuirii... Numai Dumnezeu poate număra toate căile prin care creștinii adventiști și alți oameni se străduiesc să ajute ființa întreagă.
Trebuie însă să fim siguri că păstrăm această atitudine și în viața de fiecare zi. Poate că lucrăm deja într-un astfel de domeniu. Sau poate îi spunem unui prieten îndurerat: „Mă voi ruga pentru tine”, după care ne vedem de drum. Poate împărțim prânzul cu omul fără adăpost pe lângă care trecem sau poate ne justificăm: „Dacă îi dau bani, îi va cheltui pe băutură.” Poate organizăm mese pentru vecini, dar considerăm că ele contează numai dacă oamenii acceptă să asculte și un seminar sau o serie de evanghelizare: „Dacă le dai mâncare, vin numai pentru mâncare!”
Un gând vrednic de luat în seamă: în pilda oilor și a caprelor, Isus nu amintește nici măcar o singură dată seriile de evanghelizare, seminarele sau chiar învățarea altora — deși învățarea face parte din Marea Trimitere. El îi caută pe cei care hrănesc, îmbracă, îngrijesc... pe cei care iubesc.
Învățător, Vindecător și Cel care îi atingi pe cei suferinzi, dă-mi ochii Tăi. Dă-mi mâinile, ideile și iubirea Ta. Arată-mi cum să le răspândesc pretutindeni pe unde merg. Amin.