„... poporul acesta, Mă cinsteşte cu gura şi cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.”
Isaia 29:13
Soren Kirkegaard, filozoful danez din secolul al 19-lea, are o ilustrație despre un oraș în care trăiau numai rațe.
Rațele mergeau legănându-se dintr-o parte în alta de la casa lor până la strada principală și apoi la biserica lor. Intrau legănându-se, bălăbănindu-se și se aşezau pe locurile lor. Rațele cu voce legănându-se se aşeză la cor iar rățoiul slujitor apare in față și deschide biblia pentru rațe. El le citeşte:
„Rațelor! Dumnezeu v-a dat aripi! Cu aceste aripi puteți zbura! Cu aceste aripi vă puteți ridica spre cer si puteți plana ca vulturii. Nici un zid nu vă poate îngrădi. Nici un gard nu vă poate împiedica. Aveți aripi! Dumnezeu v-a dat aripi ca să zburați ca păsările.
Și toate rațele au început să strige „Amin!”. După ce s-a terminat predica s-au îndreptat spre casele lor, bălăbănindu-se, legănându-se agale într-o parte și-n alta.