Biblia de Studiu
Cu explicații detaliate și note de studiu teologic
Iosua 9
1La auzul acestor lucruri, toţi împăraţii care erau dincoace de Iordan, în munte şi în vale şi pe toată coasta Mării celei Mari, până lângă Liban, hitiţii, amoriţii, canaaniţii, fereziţii, heviţii şi iebusiţii 2s-au unit împreună într-o înţelegere ca să lupte împotriva lui Iosua şi împotriva lui Israel.
3Locuitorii din Gabaon, de partea lor, când au auzit ce făcuse Iosua Ierihonului şi cetăţii Ai, 4au întrebuinţat un vicleşug şi au pornit la drum cu merinde pentru călătorie. Au luat nişte saci vechi pe măgarii lor şi nişte burdufuri vechi pentru vin, rupte şi cârpite, 5iar în picioare purtau încălţăminte veche şi cârpită şi erau îmbrăcaţi cu nişte haine vechi pe ei, iar toată pâinea pe care o aveau pentru hrană era uscată şi mucegăită. 6S-au dus la Iosua în tabără la Ghilgal şi i-au zis lui şi tuturor celor din Israel: „Noi venim dintr-o ţară depărtată, acum deci faceţi legământ cu noi.”
7Bărbaţii lui Israel au răspuns heviţilor acestora: „Poate că voi locuiţi în mijlocul nostru, cum să facem noi legământ cu voi?”
8Ei au zis lui Iosua: „Noi suntem robii tăi.”
Şi Iosua le-a zis: „Cine sunteţi voi şi de unde veniţi?”
9Ei i-au răspuns: „Robii tăi vin dintr-o ţară foarte depărtată, pentru faima Domnului, Dumnezeului tău, căci am auzit vorbindu-se de El, de tot ce a făcut în Egipt 10şi de ce a făcut celor doi împăraţi ai amoriţilor dincolo de Iordan, lui Sihon, împăratul Hesbonului, şi lui Og, împăratul Basanului, care era la Aştarot. 11Şi bătrânii noştri şi toţi locuitorii din ţara noastră ne-au zis: ’Luaţi cu voi merinde pentru călătorie, duceţi-vă înaintea lor şi spuneţi-le: «Noi suntem robii voştri; acum deci faceţi legământ cu noi.»’ 12Iată pâinea noastră: era caldă când am luat-o ca merinde de acasă, în ziua când am plecat să venim la voi, şi acum s-a uscat şi s-a mucegăit. 13Burdufurile acestea de vin, când le-am umplut, erau noi de tot şi iată-le, s-au rupt; hainele şi încălţămintea noastră s-au învechit de lungimea prea mare a drumului.”
14Bărbaţii lui Israel au luat din merindele lor şi n-au întrebat pe Domnul. 15Iosua a făcut pace cu ei şi a încheiat un legământ prin care trebuia să-i lase cu viaţă şi căpeteniile adunării le-au jurat lucrul acesta.
16La trei zile după încheierea acestui legământ, copiii lui Israel au aflat că erau vecini cu ei şi că locuiau în mijlocul lor. 17Căci copiii lui Israel au plecat şi a treia zi au ajuns la cetăţile lor; cetăţile lor erau Gabaon, Chefira, Beerot şi Chiriat-Iearim. 18Dar nu i-au bătut, pentru că fruntaşii adunării le juraseră pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, că-i vor lăsa cu viaţă. Şi toată adunarea a cârtit împotriva căpeteniilor.
19Toate căpeteniile au zis întregii adunări: „Le-am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, şi acum nu putem să ne atingem de ei. 20Iată ce le vom face: îi vom lăsa cu viaţă ca să n-aducem peste noi mânia Domnului din pricina jurământului pe care li l-am făcut.” 21„Să trăiască”, le-au zis căpeteniile. Dar au fost întrebuinţaţi la tăiat lemne şi la scos apă pentru toată adunarea, cum le spuseseră căpeteniile.
22Iosua i-a chemat şi le-a vorbit astfel: „Pentru ce ne-aţi înşelat zicând: ’Suntem foarte departe de voi’, când voi locuiţi în mijlocul nostru? 23Acum sunteţi blestemaţi şi nu veţi înceta să fiţi în robie, să tăiaţi lemne şi să scoateţi apă pentru Casa Dumnezeului meu.”
24Ei au răspuns lui Iosua şi au zis: „Robii tăi au auzit de poruncile date de Domnul, Dumnezeul tău, robului Său Moise, să vă dea în mână toată ţara şi să nimicească dinaintea voastră pe toţi locuitorii ei şi venirea voastră a băgat mare frică în noi cu privire la viaţa noastră; iată de ce am lucrat aşa. 25Şi acum, iată-ne în mâinile tale; fă cu noi ce vei crede că este bine şi drept să faci.” 26Iosua le-a făcut aşa cum hotărâse, i-a izbăvit din mâna copiilor lui Israel, care nu i-au omorât, 27dar din ziua aceea i-a pus să taie lemne şi să scoată apă pentru adunare şi pentru altarul Domnului în locul pe care l-ar alege Domnul: ceea ce fac până în ziua de azi.