Biblia de Studiu

¹Țofar din Naama a luat cuvântul și a zis:

²„Gândurile mele mă silesc să răspund,

și frământarea mea nu-mi dă pace.

³Am auzit mustrări care mă umplu de rușine

și, din adâncul minții mele, duhul mă face să răspund.

⁴Nu știi tu că de mult de tot,

de când a fost așezat omul pe pământ,

⁵biruința celor răi a fost scurtă

și bucuria nelegiuitului, numai de o clipă?

⁶Chiar dacă s-ar înălța până la ceruri

și capul i-ar ajunge până la nori,

⁷va pieri pentru totdeauna, ca murdăria lui,

și cei ce-l vedeau vor zice: ’Unde este?’

⁸Va zbura ca un vis și nu-l vor mai găsi;

va pieri ca o vedenie de noapte.

⁹Ochiul care-l privea nu-l va mai privi,

locul în care locuia nu-l va mai zări.

¹⁰Peste fiii lui vor năvăli cei săraci,

și mâinile lui vor da înapoi ce a răpit cu sila.

¹¹Oasele lui, pline de vlaga tinereții,

își vor avea culcușul cu el în țărână.

¹²Dulce era răul în gura lui.

Îl ascundea sub limbă,

¹³îl mesteca întruna și nu-l lăsa;

îl ținea în cerul gurii,

¹⁴dar hrana lui se va preface în măruntaiele lui,

va ajunge în trupul lui o otravă de aspidă.

¹⁵Bogățiile înghițite le va vărsa,

Dumnezeu le va scoate din pântecele lui.

¹⁶Otravă de aspidă a supt,

și de aceea limba năpârcii îl va ucide.

¹⁷Nu-și va mai plimba privirile peste pâraiele

și râurile de miere și de lapte,

¹⁸va da înapoi ce a câștigat

și nu va mai trage folos din câștig;

va da înapoi tot ce a luat

și nu se va mai bucura de el,

¹⁹căci a asuprit pe săraci și i-a lăsat să piară,

a dărâmat case și nu le-a zidit la loc.

²⁰Lăcomia lui n-a cunoscut margini,

dar nu va scăpa ce are mai scump.

²¹Nimic nu scapă de lăcomia lui,

dar bunăstarea lui nu va ține.

²²În mijlocul belșugului va fi în ne­voie;

mâna tuturor ticăloșilor se va ridica asupra lui.

²³Și iată, ca să-i umple pântecele,

Dumnezeu va trimite peste el focul mâniei Lui

și-l va sătura cu o ploaie de săgeți.

²⁴Dacă va scăpa de armele de fier,

îl va străpunge arcul de aramă.

²⁵Își smulge din trup săgeata,

care scânteiază la ieșirea din fierea lui,

și îl apucă spaimele morții.

²⁶Toate nenorocirile sunt păstrate pentru comorile lui;

va fi mistuit de un foc pe care nu-l va aprinde omul,

şi ce va mai rămâne în cortul lui va fi ars de foc.

²⁷Cerurile îi vor dezveli fărădelegea,

și pământul se va ridica împotriva lui.

²⁸Veniturile casei lui se vor pierde,

vor pieri în ziua mâniei lui Dumnezeu.

²⁹Aceasta este soarta pe care o păstrează Dumnezeu celui rău,

aceasta este moștenirea pe care i-o hotărăște Dumnezeu.”