Biblia de Studiu
Cu explicații detaliate și note de studiu teologic
Isaia 22
1Prorocie asupra văii vedeniilor:
„Ce este de vă suiți cu toții pe acoperișuri,
2cetate gălăgioasă,
plină de zarvă, cetate veselă?
Morții tăi nu vor pieri uciși de sabie,
nici nu vor muri luptând.
3Ci toate căpeteniile tale fug împreună,
sunt luați prinși de arcași;
toți locuitorii tăi ajung deodată robi,
în timp ce o iau la fugă în depărtare.
4De aceea zic: ’Întoarceți-vă privirile de la mine,
lăsați-mă să plâng cu amar;
nu stăruiți să mă mângâiați
pentru nenorocirea fiicei poporului meu!’
5Căci este o zi de necaz, de zdrobire și de învălmășeală,
trimisă de Domnul, Dumnezeul oștirilor,
în valea vedeniilor.
Se dărâmă zidurile
și răsună țipete de durere spre munte.
6Elamul poartă tolba cu săgeți;
care de luptători, de călăreți, înaintează;
Chirul dezvelește scutul.
7Cele mai frumoase văi ale tale
sunt pline de care,
și călăreții se înșiruie de bătaie la porțile tale.
8Cele din urmă șanțuri de întărire ale lui Iuda sunt silite
și în ziua aceasta cercetezi tu armele din casa pădurii.
9Vă uitați la spărturile cele multe
făcute cetății lui David
și opriți apele iazului de jos.
10Numărați casele Ierusalimului
și le stricați
ca să întăriți zidul.
11Faceți o cămară între cele două ziduri
pentru apele iazului celui vechi,
dar nu vă uitați spre Cel ce a vrut aceste lucruri,
nu vedeți pe Cel ce demult le-a pregătit.
12Și totuși Domnul, Dumnezeul oștirilor,
vă cheamă în ziua aceea să plângeți și să vă bateți în piept,
să vă radeți capul și să vă încingeți cu sac.
13Dar iată, în schimb, veselie și bucurie!
Se junghie boi și se taie oi,
se mănâncă la carne și se bea la vin:
’Să mâncăm și să bem, căci mâine vom muri!’
14Domnul oștirilor mi-a descoperit și mi-a zis:
’Nu, nelegiuirea aceasta nu vi se va ierta
până nu veți muri’, zice Domnul, Dumnezeul oștirilor.”
15Așa vorbește Domnul, Dumnezeul oștirilor:
„Du-te la curteanul acela,
la Șebna, dregătorul casei împărătești, și zi-i:
16’Ce ai tu aici la tine și pe cine ai aici,
de-ți sapi aici un mormânt?’
El își sapă un mormânt sus pe înălțime,
își scobește o locuință în stâncă!
17’Iată, Domnul te va azvârli cu o aruncătură puternică,
te va învârti ca pe un ghem.
18Te va azvârli, te va azvârli ca pe o minge
pe un pământ întins,
și acolo vei muri, acolo vor veni carele tale cele strălucite,
tu, ocara casei stăpânului tău!
19Vei fi izgonit din dregătoria ta
și te va smulge Domnul din locul tău.
20În ziua aceea, zice Domnul,
voi chema pe robul Meu Eliachim, fiul lui Hilchia,
21îl voi îmbrăca în tunica ta,
îl voi încinge cu brâul tău
și voi da puterea ta în mâinile lui.
El va fi un tată pentru locuitorii Ierusalimului
și pentru casa lui Iuda.
22Voi pune pe umărul lui
cheia casei lui David;
când va deschide el, nimeni nu va închide
și, când va închide el, nimeni nu va deschide.
23Îl voi împlânta ca pe un drug într-un loc tare
și va fi un scaun de slavă pentru casa tatălui său.
24Pe el se va sprijini toată slava casei tatălui său, odraslele alese și de ocară, toate sculele cele mici, atât ligheanele, cât și vasele. 25În ziua aceea, zice Domnul oștirilor, drugul acela împlântat într-un loc tare va fi scos, va fi tăiat și va cădea, și povara care era pe el va fi nimicită, căci Domnul a vorbit.’”