Biblia de Studiu

¹„Ascultați-Mă, ostroave!

Luați aminte, popoare depărtate!

Domnul M-a chemat din sânul mamei

și M-a numit de la ieșirea din pântecele mamei.

²Mi-a făcut gura ca o sabie ascuțită,

M-a acoperit cu umbra mâinii Lui

și M-a făcut o săgeată ascuțită,

M-a ascuns în tolba Lui cu săgeți

³și Mi-a zis:

’Israele, Tu ești Robul Meu

⁴Și Eu Mă gândeam: ’Degeaba am muncit,

în zadar și fără folos Mi-am istovit puterea’.

Dar dreptul Meu este la Domnul,

și răsplata Mea la Dumnezeul Meu.

⁵Și, acum, Domnul vorbește,

El, care M-a întocmit din pântecele mamei ca să fiu Robul Lui,

ca să aduc înapoi la El pe Iacov

și pe Israel, care este încă împrăștiat;

căci Eu sunt prețuit înaintea Domnului

și Dumnezeul Meu este tăria Mea.

⁶El zice:

’Este prea puțin lucru să fii Robul Meu

ca să ridici semințiile lui Iacov

și să aduci înapoi rămășițele lui Israel.

De aceea, te pun să fii Lumina neamurilor,

ca să duci mântuirea până la marginile pământului.’

⁷Așa vorbește Domnul,

Răscumpărătorul, Sfântul lui Israel,

către Cel disprețuit și urât de popor,

către Robul celor puternici:

’Împărații vor vedea lucrul acesta și se vor scula

și voievozii se vor arunca la pământ și se vor închina

din pricina Domnului, care este credincios,

din pricina Sfântului lui Israel,

⁸Așa vorbește mai departe Domnul:

„La vremea îndurării Te voi asculta

și în ziua mântuirii Te voi ajuta;

Te voi păzi și Te voi pune

să faci legământ cu poporul,

să ridici țara

și să împarți moștenirile pustiite;

⁹să spui prinșilor de război: ’Ieșiți!’

și celor ce sunt în întuneric: ’Arătați-vă!’

Ei vor paște pe drumuri

și vor găsi locuri de pășune pe toate coastele.

¹⁰Nu le va fi foame, nici nu le va fi sete;

nu-i va bate arșița, nici soarele,

căci Cel ce are milă de ei îi va călăuzi

¹¹Voi preface toți munții Mei în drumuri

și drumurile Mele vor fi bine croite.

¹²Iată-i că vin de departe,

unii de la miazănoapte și de la apus,

iar alții din țara Sinim.

¹³Bucurați-vă, ceruri!

Veselește-te, pământule! Izbucniți în strigăte de bucurie, munților!

Căci Domnul mângâie pe poporul Său

și are milă de nenorociții Lui.

¹⁴Sionul zicea: ’M-a părăsit Domnul

și m-a uitat Domnul!’

¹⁵Poate o femeie să uite copilul pe care-l alăptează

și să n-aibă milă de rodul pântecelui ei?

Dar, chiar dacă l-ar uita,

totuși Eu nu te voi uita cu niciun chip.

¹⁶Iată că te-am săpat pe mâinile Mele

și zidurile tale sunt totdeauna înaintea ochilor Mei!

¹⁷Fiii tăi aleargă,

dar cei ce te dărâmaseră și te pustiiseră

vor ieși din mijlocul tău.

¹⁸Ridică-ți ochii de jur împrejur și privește:

toți aceștia se strâng, vin la tine.

Pe viața Mea, zice Domnul,

că te vei îmbrăca cu toți aceștia ca cu o podoabă

și te vei încinge cu ei ca o mireasă.

¹⁹Căci locurile tale pustiite și pustii,

țara ta nimicită,

vor fi strâmte pentru locuitorii tăi,

și cei ce voiau să te mănânce se vor depărta.

²⁰Fiii aceștia

de care ai fost lipsit

vor spune mereu la urechile tale:

’Locul este prea strâmt pentru mine;

fă-mi loc ca să pot să mă așez!’

²¹Și vei zice în inima ta:

’Cine mi i-a născut?

Căci eram fără copii și stearpă;

eram roabă, izgonită.

Cine i-a crescut?

Rămăsesem singură.

Unde erau aceștia?’”

²²De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeu:

„Iată, voi face neamurilor semn cu mâna

și-Mi voi înălța steagul spre popoare;

ele vor aduce înapoi pe fiii tăi în brațele lor

și vor duce pe fiicele tale pe umeri.

²³Te vor hrăni împărați

și împărătesele lor te vor alăpta.

Se vor închina cu fața la pământ înaintea ta

și vor linge țărâna de pe picioarele tale,

ca să știi că Eu sunt Domnul

și că cei ce nădăjduiesc în Mine nu vor fi dați de rușine.”

²⁴„Se poate lua prada celui puternic?

Și poate să scape cel prins din prinsoare?”

²⁵„Da, zice Domnul,

prada celui puternic îi va fi luată

și cel prins de asupritor va scăpa,

căci Eu voi lupta împotriva vrăjmașilor tăi

și voi scăpa pe fiii tăi.

²⁶Eu voi da asupritorilor tăi să-și mănânce carnea

și se vor îmbăta ca de must de însuși sângele lor.

Și va ști orice făptură

că Eu sunt Domnul, Mântuitorul tău,