Biblia de Studiu

¹„Cine este acesta care vine din Edom,

din Boțra, în haine roșii,

în haine strălucitoare,

și calcă mândru, în plinătatea puterii Lui?”

²„Dar pentru ce Îți sunt hainele roșii

și veșmintele Tale ca veșmintele celui ce calcă în teasc?” –

³„Eu singur am călcat în teasc

și niciun om dintre popoare nu era cu Mine;

i-am călcat astfel în mânia Mea

și i-am zdrobit în urgia Mea;

așa că sângele lor a țâșnit pe veșmintele Mele

și Mi-am mânjit toate hainele Mele cu el.

⁴Căci în inima Mea era o zi de răzbunare

și venise anul celor răscumpărați ai Mei.

⁵Mă uitam împrejur și nu era nimeni să M-ajute

și Mă îngrozeam,

dar nu era cine să Mă sprijine;

atunci brațul Meu Mi-a fost într-ajutor

și urgia mea M-a sprijinit.

⁶Am călcat astfel în picioare popoare în mânia Mea,

le-am îmbătat în urgia Mea

și le-am vărsat sângele pe pământ.”

⁷Voi vesti îndurările Domnului,

faptele Lui minunate,

după tot ce a făcut Domnul pentru noi!

Voi spune marea Lui bunătate față de casa lui Israel,

căci i-a făcut după îndurările

⁸El a zis: „Negreșit, ei sunt poporul Meu,

niște copii care nu vor fi necredincioși!”

Și astfel El S-a făcut Mântuitorul lor.

⁹În toate necazurile lor, n-au fost fără ajutor

și Îngerul care este înaintea Feței Lui i-a mântuit;

El Însuși i-a răscumpărat, în dragostea și îndurarea Lui,

și necurmat i-a sprijinit și i-a purtat

¹⁰Dar ei au fost neascultători și au întristat pe Duhul Lui cel sfânt,

iar El li S-a făcut vrăjmaș

și a luptat împotriva lor.

¹¹Atunci poporul Său și-a adus aminte de zilele străvechi

ale lui Moise și a zis:

„Unde este Acela care i-a scos din mare,

cu păstorul turmei Sale?

Unde este Acela care punea în mijlocul lor Duhul Lui cel sfânt;

¹²care povățuia dreapta lui Moise,

cu brațul Său cel slăvit,

care despica apele înaintea lor

ca să-Și facă un Nume veșnic,

¹³care îi călăuzea prin valuri

ca un cal pe loc neted,

fără ca ei să se poticnească?”

¹⁴„Ca fiara care se coboară în vale,

așa i-a dus Duhul Domnului la odihnă.

Așa ai povățuit Tu pe poporul Tău,

ca să-Ți faci un Nume plin de slavă!”

¹⁵„Privește din cer

și vezi, din locuința Ta cea sfântă și slăvită:

Unde sunt râvna și puterea Ta?

Fiorul inimii Tale și îndurările Tale

nu se mai arată față de mine!

¹⁶Totuși Tu ești Tatăl nostru!

Căci Avraam nu ne cunoaște

și Israel nu știe cine suntem,

dar Tu, Doamne, ești Tatăl nostru,

¹⁷Pentru ce, Doamne, ne lași să rătăcim de la căile Tale

și ne împietrești inima ca să nu ne temem de Tine?

Întoarce-Te, din dragoste pentru robii Tăi,

pentru semințiile moștenirii Tale!

¹⁸Poporul Tău cel sfânt n-a stăpânit țara decât puțină vreme;

vrăjmașii noștri au călcat în picioare Locașul Tău cel Sfânt.

¹⁹Am ajuns ca un popor pe care niciodată nu l-ai cârmuit Tu

și peste care niciodată nu s-a chemat Numele Tău.