Biblia de Studiu
Cu explicații detaliate și note de studiu teologic
Judecătorii 5
1În ziua aceea, Debora a cântat această cântare cu Barac, fiul lui Abinoam:
2„Nişte căpetenii s-au pus în fruntea poporului în Israel
Şi poporul s-a arătat gata de luptă:
Binecuvântaţi pe Domnul!
3Ascultaţi, împăraţi!
Luaţi aminte, domnitori!
Voi cânta, da, voi cânta Domnului,
Voi cânta din alăută Domnului, Dumnezeului lui Israel.
4Doamne, când ai ieşit din Seir,
Când ai plecat din câmpiile Edomului,
Pământul s-a cutremurat, cerurile au picurat
Şi norii au turnat ape cu găleata;
5Munţii s-au clătinat înaintea Domnului,
Sinaiul acela s-a clătinat înaintea
Domnului, Dumnezeului lui Israel.
6Pe vremea lui Şamgar, fiul lui Anat,
Pe vremea lui Iael, drumurile erau părăsite,
Şi călătorii apucau pe căi strâmbe.
7Căpeteniile erau fără putere în Israel, fără putere,
Până când m-am sculat eu, Debora,
Până când m-am ridicat eu ca o mamă în Israel.
8El îşi alesese noi dumnezei.
Atunci, războiul era la porţi,
Dar nu vedeai nici scut, nici suliţă
La patruzeci de mii în Israel.
9Inima mea se îndreaptă spre căpeteniile lui Israel,
Spre aceia din popor care s-au arătat gata să lupte.
Binecuvântaţi pe Domnul!
10Voi, care călăriţi pe măgăriţe albe,
Voi, care şedeţi pe covoare,
Şi voi, care umblaţi pe drum, cântaţi!
11Arcaşii din mijlocul adăpătoarelor
Să laude cu glasul lor binefacerile Domnului,
Binefacerile cârmuirii Sale în Israel!
Atunci, poporul Domnului s-a coborât la porţi:
12„Trezeşte-te, trezeşte-te, Debora!
Trezeşte-te, trezeşte-te şi zi o cântare!
Scoală-te, Barac,
Şi adu-ţi robii de război,
Fiul lui Abinoam!”
13Atunci, o rămăşiţă din popor a biruit pe cei puternici,
Domnul mi-a dat biruinţa asupra celor viteji.
14Din Efraim au venit locuitorii lui Amalec.
După tine a mers Beniamin în oştirea ta.
Din Machir au venit căpeteniile
Şi din Zabulon, cârmuitorii.
15Mai-marii lui Isahar au fost cu Debora
Şi Isahar a venit după Barac,
A fost trimis pe urma lui în vale.
La pâraiele lui Ruben
Au fost mari hotărâri!
16Pentru ce ai rămas în mijlocul staulelor
Să asculţi behăitul turmelor? La pâraiele lui Ruben
Mari au fost sfaturile!
17Galaadul de dincolo de Iordan nu şi-a părăsit locuinţa.
Pentru ce a stat Dan pe corăbii?
Aşer a stat pe malul mării
Şi s-a odihnit în limanurile lui.
18Zabulon este un popor care a înfruntat moartea
Şi Neftali la fel, pe înălţimile din câmpie.
19Împăraţii au venit, s-au luptat;
Atunci au luptat împăraţii Canaanului,
La Taanac, la apele Meghido;
N-au luat nicio pradă, nici argint.
20Din ceruri se luptau,
De pe cărările lor, stelele se luptau împotriva lui Sisera,
21Pârâul Chison i-a luat,
Pârâul din vremurile străvechi, pârâul Chison!
Suflete, calcă-n picioare pe viteji!
22Atunci, copitele cailor au răsunat
De goana, de goana năbădăioasă a războinicilor lor.
23Blestemaţi pe Meroza, a zis Îngerul Domnului,
Blestemaţi, blestemaţi pe locuitorii lui,
Căci n-au venit în ajutorul Domnului,
În ajutorul Domnului, printre oamenii viteji!
24Binecuvântată să fie între femei Iael,
Nevasta lui Heber Chenitul!
Binecuvântată să fie ea între femeile care locuiesc în corturi!
25El a cerut apă, şi ea i-a dat lapte;
În pahar împărătesc i-a adus unt.
26Cu o mână a luat ţăruşul
Şi cu dreapta, ciocanul lucrătorilor,
A lovit pe Sisera, i-a despicat capul,
I-a sfărâmat şi i-a străpuns tâmpla.
27El s-a ghemuit, a căzut şi s-a culcat la picioarele ei;
S-a ghemuit şi a căzut la picioarele ei;
Acolo unde s-a ghemuit, acolo a căzut fără viaţă.
28Pe fereastră, prin zăbrele,
Se uită mama lui Sisera şi strigă:
’Pentru ce zăboveşte carul lui să vină?
Pentru ce vin carele lui aşa de încet?’
29Cele mai înţelepte dintre femeile ei îi răspund
Şi ea îşi răspunde singură:
30’Negreşit, au găsit pradă! Şi-o împart:
O fată, două fete de fiecare om;
Pradă de haine vopsite pentru Sisera;
Pradă de haine vopsite, cusute la gherghef,
Două haine vopsite şi cusute la gherghef,
De pus pe grumazul biruitorului!’
31Aşa să piară toţi vrăjmaşii Tăi, Doamne!
Dar cei ce-L iubesc sunt ca soarele când se arată în puterea lui.”
Ţara a avut odihnă patruzeci de ani.