„Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gât, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.”
Proverbe 3:3
Lou şi soţul ei, Li Zin, au trăit dintotdeauna din reciclarea de gunoaie, iar viaţa nu le-a fost niciodată uşoară. De dimineaţă până seara colindau străzile provinciei Zhejiang, o zonă rurală din estul Chinei, pentru a găsi gunoaie pe care mai apoi să le vândă. În anul 1972, Lou a găsit pentru prima dată în gunoi ceva ce cu siguranţă nu avea ce să caute acolo: o fetiţă. Stătea acolo, peste gunoaie, abandonată.
Nu a putut să o lase să moară, aşa că a luat-o cu ea acasă. Nu le-a fost uşor să o crească, dar bucuria depăşea dificultăţile. Şi-a dat seama că îi plăcea foarte mult să aibă grijă de copii. Şi, pentru că îi iubea, nu avea să se oprească la unul singur.
În anul 1979, statul chinez a promulgat o lege care a schimbat radical viaţa lui Lou, a lui Li Zin şi a milioane de chinezi. Conform unor estimări, mai mult de 400 de milioane de copii nu s-au mai născut ca urmare a acestei politici, iar numărul celor ucişi sau abandonaţi este trecut sub tăcere.
De-a lungul timpului, numărul copiilor din gunoaie a crescut, dar niciodată Lou nu a luat în considerare varianta de a-i lăsa acolo. „Mi-am dat seama că, dacă avem suficientă putere să strângem gunoaie, cum să nu putem recicla ceva atât de important ca o viaţă umană?” Acest gând a ajutat-o să salveze timp de patru decenii mai bine de 30 de copii.
Sursă: semneletimpului.ro