„Doamne, spune-mi care este sfârşitul vieţii mele, care este măsura zilelor mele, ca să ştiu cât de trecător sunt.”
Psalmul 39:4
Ați observat vreodată roiurile de muște cum dansează după ploaie în aerul încălzit din nou de soare? Muștele se mișcă într-o parte și în alta, fără să se încurce unele pe altele. Am putea spune că ele efectuează un balet bine exersat. Aburul care se ridică din pământul cald este locul distracției lor.
Din când în când zboară câte o rândunică prin roiul de muște și apucă dintr-o dată grupuri întregi de dansatoare. Ce fac celelalte muște? Ele nu se lasă deranjate, ci dansează liniștite mai departe, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic.
Viața acestor muște este o imagine a vieții noastre. Oamenii se leagănă în iluzii goale, speră să găsească fericirea în ceea ce vine din acest pământ, în timp ce moartea pășește în mijlocul lor și seceră pe unul sau pe altul. Dar mulțimea nu se lasă impresionată de acest lucru. Distracția merge mai departe. Dar cum stau lucrurile dacă moartea ne-ar lovi, pe dumneavoastră sau pe mine?