„Unul va zice: Eu sunt al Domnului! Altul se va numi cu numele lui Iacov; iar altul va scrie cu mâna lui: Al Domnului sunt! Şi va fi cinstit cu numele lui Israel.”
Isaia 44:5
Islanda este o țară cu 330.000 de locuitori. În mod ciudat, aici oamenii nu poartă nume de familie și se folosește patronimicul (nume pe care îl poartă după tată toți membrii unei familii). Astfel, pentru un fiu se folosește sufixul „son”, iar pentru o fiică se folosește sufixul „dottir”.
În Islanda se menţine încă sistemul arhaic nordic al numelor. De exemplu, dacă pe un bărbat îl cheamă Gustaf, iar pe fiul său Jon, se va numi Jon Gustafsson, adică „fiul lui Gustaf”. De exemplu, dacă pe un bărbat îl cheamă Gustaf, iar pe fiica sa Kristin, ea se va numi Kristin Gustafdottir, adică „fiica lui Gustaf”.
Copiii nerecunoscuți de tatăl lor primesc automat un patronimic rezultat din numele mamei. În Evul Mediu, s-a utilizat și la noi acest sistem, mai ales în regiunea Moldovei acolo unde fetele erau denumite „Amariei” sau „Aioanei”.
Dacă în anumite anturaje există două persoane numite Jon, care au taţi Gustaf, pentru a-i deosebi se foloseşte şi numele bunicului. De exemplu Jon Gustafsson Hallsson (Jon, fiul lui Gustaf Hallson) şi Jon Gustafsson Gunnarsson (Jon, fiul lui Gustaf Gunnarsson).
Sursă: sursa: shtiu.ro