Dacă ai crede că președintele este pe punctul de a face o greșeală gravă, ai alerga să-i spui? Exact aceasta a făcut Abigail. Desigur, situația nu era chiar aceeași, din două motive. Mai întâi, David nu era încă rege. Totuși, vestea că Dumnezeu îl alesese trebuie să se fi răspândit. În al doilea rând, problema pornise chiar din casa Abigailei.
Soțul ei se numea Nabal, nume care înseamnă „nebun”. Nu știm dacă purta mai întâi numele și apoi a ajuns să i se potrivească sau dacă îl primise din pricina purtării sale nechibzuite. Cert este că, în acea zi, s-a purtat atât de nesăbuit, încât aproape că a provocat moartea lui și a întregii sale case — inclusiv a soției sale, Abigail.
David și oamenii lui apăraseră turmele lui Nabal și pe păstorii acestuia de orice primejdie. Acum venise vremea tunsului oilor, prilej de sărbătoare. Potrivit obiceiului, David și oamenii lui doreau să ia parte la ospăț. Era o cerere dreaptă. Dar, când David a trimis să ceară hrană, Nabal i-a răspuns cu insulte grele. David nu mai era la fel de smerit ca odinioară. Cuprins de furie, a pornit spre casa lui Nabal, hotărât să lupte.
Un slujitor, care știa că Abigail era mai înțeleaptă decât soțul ei, s-a grăbit să-i spună ce se întâmplase. „Fă ceva, repede!”, a stăruit el.
Abigail a trecut imediat la acțiune. A trimis daruri bogate, inclusiv hrana pe care David o ceruse de la început. Apoi s-a urcat pe măgar și a făcut mai mult decât era necesar: a pornit ea însăși în întâmpinarea lui David.
Aici istoria devine și mai interesantă. Citește întregul capitol — este o relatare impresionantă. Desigur, Abigail încerca să-și salveze familia. Dar se pare că dorea să-l salveze și pe David de la o greșeală costisitoare. Plecându-se până la pământ, i-a spus: „Iartă, te rog, vina roabei tale, căci Domnul va face domnului meu o casă trainică; iartă, căci domnul meu poartă războaiele Domnului, şi niciodată nu va fi răutate... în tine” (versetul 28). Cu alte cuvinte: „David, nu te răzbuna singur! Lasă judecata în mâna lui Dumnezeu.” În pasajul de astăzi, Abigail îi amintește că nu ar fi dorit să ajungă rege purtând pe conștiință povara unei ucideri săvârșite din răzbunare.
Dumnezeule făcător de pace, vreau să fiu copilul Tău făcător de pace. Ajută-mă să caut împăcarea chiar și atunci când, pentru a o aduce, trebuie să alerg în întâmpinarea unui conflict. Dă-mi smerenia de a lua asupra mea o povară pentru a-l salva pe altul, mai ales pentru a-l feri de păcat. Amin.