Biblia de Studiu

¹„Iată Robul Meu, pe care-L sprijin,

Alesul Meu, în care își găsește plăcere sufletul Meu.

Am pus Duhul Meu peste El;

El va vesti neamurilor judecata.

²El nu va striga, nu-Și va ridica glasul

³Trestia frântă n-o va zdrobi

și mucul care mai arde încă nu-l va stinge.

Va vesti judecata după adevăr.

⁴El nu va slăbi, nici nu Se va lăsa

până va așeza dreptatea pe pământ,

și ostroavele vor nădăjdui în Legea Lui.”

⁵Așa vorbește Domnul Dumnezeu,

care a făcut cerurile și le-a întins,

care a întins pământul și cele de pe el,

care a dat suflare celor ce-l locuiesc

și suflet celor ce merg pe el:

⁶„Eu, Domnul, Te-am chemat ca să dai mântuire

și Te voi lua de mână,

Te voi păzi și Te voi pune ca legământ al poporului

⁷să deschizi ochii orbilor,

să scoți din temniță pe cei legați

și din prinsoare pe cei ce locuiesc în întuneric.

⁸Eu sunt Domnul, acesta este Numele Meu,

și slava Mea n-o voi da altuia,

nici cinstea mea, idolilor.

⁹Iată că cele dintâi lucruri s-au împlinit

și vă vestesc altele noi;

¹⁰Cântați Domnului o cântare nouă,

cântați laudele Lui până la marginile pământului,

voi, care mergeți pe mare și cei ce locuiți în ea,

ostroave și locuitorii lor!

¹¹Pustia și cetățile ei să înalțe glasul!

Satele locuite de Chedar să-și înalțe glasul!

Locuitorii stâncilor să sară de veselie;

să strige de bucurie din vârful munților!

¹²Să dea slavă Domnului

¹³Domnul înaintează ca un viteaz,

Își stârnește râvna ca un om de război;

înalță glasul, strigă,

Își arată puterea împotriva vrăjmașilor Săi.

¹⁴„Am tăcut multă vreme – zice Domnul –,

am tăcut și M-am ținut.

Dar acum voi striga ca o femeie în durerile nașterii,

voi gâfâi și voi răsufla.

¹⁵Voi pustii munți și dealuri,

le voi usca toată verdeața;

voi preface râurile în ostroave

și iazurile le voi usca.

¹⁶Voi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei,

îi voi povățui pe cărări neștiute de ei;

voi preface întunericul în lumină înaintea lor

și locurile strâmbe, în locuri netede;

iată ce voi face

și nu-i voi părăsi.

¹⁷Vor da înapoi,

vor fi acoperiți de rușine

cei ce se încred în idoli ciopliți

și zic idolilor turnați:

¹⁸Ascultați, surzilor,

¹⁹Cine este orb, dacă nu robul Meu,

și surd ca solul Meu pe care îl trimit?

Cine este orb ca prietenul lui Dumnezeu

și orb ca robul Domnului?

²⁰Ai văzut multe, dar n-ai luat seama la ele;

ai deschis urechile, dar n-ai auzit:

Neascultarea încăpățânată a lui Israel

²¹Domnul a voit, pentru dreptatea Lui,

să vestească o Lege mare și minunată.

²²Și totuși poporul acesta este un popor prădat și jefuit!

Toți zac înlănțuiți în peșteri

și înfundați în temnițe.

Sunt lăsați de pradă și nimeni nu-i scapă!

Jefuiți, și nimeni nu zice: ’Dă înapoi!’

²³Cine dintre voi însă pleacă urechea la aceste lucruri?

Cine vrea să ia aminte la ele și să asculte pe viitor?

²⁴Cine a dat pe Iacov pradă jafului,

și pe Israel în mâinile jefuitorilor?

Oare nu Domnul, împotriva căruia am păcătuit?

Ei n-au voit să umble pe căile Lui

și n-au ascultat Legea Lui.

²⁵De aceea a vărsat El peste Israel văpaia mâniei Lui

și grozăviile războiului:

războiul l-a aprins din toate părțile

și n-a înțeles;

l-a ars

și n-a luat seama.”