Când un om Îl invită pe Dumnezeu în centrul fiecărei clipe a vieții sale și începe să caute să învețe și să trăiască tot mai deplin potrivit valorilor fundamentale exprimate în Cele Zece Porunci, rezultatul este o viață de integritate.
Acesta este un cuvânt care nu mai este folosit la fel de des ca odinioară. Îl întâlnim însă în alte forme. Vorbim despre școlile „integrate” în secolul trecut, folosind termenul ca opus al „segregării”. Înțelegem prin aceasta că familia omenească este puțin mai puțin divizată decât înainte, puțin mai întreagă.
Întâlnim și forma opusă: „dezintegrare” — un lucru care se destramă și se întoarce la cele mai mici părți ale sale.
Suntem noi, în adâncul sufletului, dezintegrați? Suntem fragmentați? Avem simțământul că umblăm mereu încercând să adunăm bucățile?
Este posibil să fim chiar segregați lăuntric? Păstrăm anumite părți ale sufletului separate de celelalte? Încercăm să ne prefacem că Dumnezeu nu poate vedea ce sunt, ce gândesc și ce doresc acele părți? Ne cunoaștem cu adevărat?
Sau suntem integrați lăuntric? Se află fiecare parte a ființei noastre în comuniune cu celelalte și cu Dumnezeu? Suntem întregi — aceeași persoană acasă, la școală, la serviciu și în timpul liber?
Există numeroase pasaje care vorbesc despre binecuvântările unei asemenea întregiri. Unul dintre ele este Psalmul 15, pe care merită să-l citești în întregime. Nu este lung și reprezintă o descriere limpede a omului integru, „cetățeanul Sionului”, după cum spune subtitlul unei traduceri.
Există și texte care vorbesc despre binecuvântările primite de cei care trăiesc în preajma unui asemenea om.
Dar pasajul de astăzi nu vorbește numai despre aceștia, ci și despre cei care vor veni după el. Cât de interesant este că urmașii omului care umblă în integritate sunt binecuvântați! De ce? Pentru că vor primi o educație plină de iubire? Da. Pentru că vor beneficia de exemplul părintelui lor? Fără îndoială. Pentru că ceilalți vor avea deja așteptări bune de la ei? Cu siguranță.
Dumnezeu al integrității, al întregirii și al păcii, eu nu sunt deloc întreg! Sunt plin de fisuri și lovituri! Umple-mă prin Duhul Tău cu întregirea Ta. Fie ca integritatea Ta să mă țină unit ca un câmp de forță și să se reverse prin fiecare fisură. Amin.