Nu aș putea scrie un devoțional mai potrivit pentru meditația noastră comună decât cuvintele așezate de Ellen White — care a văzut cu propriii ochi unele dintre realitățile glorioase despre care am vorbit — la sfârșitul cărții „Tragedia veacurilor”:
„Anii veșniciei, în desfășurarea lor, vor aduce descoperiri tot mai bogate și mai glorioase despre Dumnezeu și despre Hristos. Pe măsură ce cunoașterea progresează, vor crește și iubirea, reverența și fericirea. Cu cât oamenii vor cunoaște mai mult despre Dumnezeu, cu atât mai mare va fi admirația lor față de caracterul Său. Pe măsură ce Isus le descoperă bogățiile răscumpărării și realizările uimitoare ale marii lupte cu Satana, inimile celor răscumpărați vibrează de o consacrare tot mai fierbinte; cu o bucurie tot mai mare, ei își ating harpele de aur, iar de zece mii de ori zece mii și mii de mii de glasuri se unesc pentru a înălța mărețul cor de laudă.
«Şi pe toate făpturile, cari sânt în cer, pe pământ, supt pământ, pe mare, şi tot ce se află în aceste locuri, le-am auzit zicând: ,,A Celui ce şade pe scaunul de domnie, şi a Mielului să fie lauda, cinstea, slava şi stăpânirea în vecii vecilor!``»
Marea luptă s-a încheiat. Păcatul și păcătoșii nu mai există. Întregul univers este curat. Un singur puls de armonie și bucurie străbate vasta creație. De la Acela care a creat totul se revarsă viață, lumină și fericire prin domeniile spațiului nemărginit. De la cel mai mic atom până la cea mai mare lume, toate lucrurile, însuflețite și neînsuflețite, în frumusețea lor neumbrită și în bucuria lor desăvârșită, declară că Dumnezeu este iubire” („Tragedia veacurilor”, p. 678).
PF 28. „Noul Pământ: Marea luptă se va încheia și păcatul nu va mai exista. Toate lucrurile, însuflețite și neînsuflețite, vor declara că Dumnezeu este iubire, iar El va domni pentru totdeauna. Amin.” Amin.