„Și voi, copii ai Sionului, bucurați-vă și înveseliți-vă în Domnul Dumnezeul vostru, căci El vă va da ploaie la vreme, vă va trimite ploaie timpurie și târzie, ca odinioară.”
Ioel 2:23
Într-o perioadă în care convertirea la creștinism a lui Sechele, unul dintre faimoșii „făcătri de ploi”, era atât de încântătoare pentru Livingston, un test neașteptat a lovit noua misiune. Au fost secete extraordinare care au durat aproape trei ani.
La sfatul lui Livingston, întregul trib al Backuenilor s-a mutat și s-a stabilit pe malul râului Kolobeng, la 700 de mile mai departe în Africa. Prin intermediul unor diguri și baraje așezate inteligent s-au menținut cu succes plantații înfloritoare. Dar în al doilea an nu a fost nici un strop de ploaie, râul a secat la rândul său și toți peștii au murit. Locuitorii acestui loc nefericit au început să creadă că Livingston îi adusese probleme lui Sechele și l-a lipsit de capacitatea lui de a atrage ploaia. Curând poporul i-a cerut lui Livingston să-i permită șefului să atragă norii și ploaia pentru a reînvia pământul, cel puțin pentru o perioadă scurtă de timp. „Recoltele vor pieri”, i-au spus ei lui Livingston, „și va trebui să ne împrăștiem, să fugim din aceste locuri! Lasă-l pe Sechele să aducă încă o dată ploaia, iar apoi noi toți, bărbați, femei și copii, vom accepta Evanghelia și ne vom ruga și vom cânta cât de mult vrei.”
Livingston a încercat în zadar să-i asigure pe localnici că nu este de vină cu nimic, că el însuși a suferit la fel ca ei, dar sărmanii de ei atribuiau cuvintele lui indiferenţei suferinţei lor comune. Astfel i-au cerut lui Livingston să încetez a se ruga și să nu-și mai țnă predicile.
Ne putem imagina poziția neplăcută a lui Livingston în astfel de circumstanțe. Ar putea el să îndeplinească dorința lor? Dar, spre meritul întregului trib din Backuen, trebuie adăugat că, în ciuda prejudecăților lor păgâne și a secetei care a fost dezastruoasă pentru ei, aceștia nu au încetat să fie buni cu misionarul și familia lui.