„Leprosul atins de această rană să-și poarte hainele sfâșiate și să umble cu capul gol; să-și acopere barba și să strige: „Necurat! Necurat!” Câtă vreme va avea rana, va fi necurat: este necurat! Să locuiască singur; locuința lui să fie afară din tabără.” - Leviticul 13:45
46
„El Profe” l-a povăţuit pe Messi doar în ultimul său an „argentinian”, 1999-2000. „Ştiam de la colegii care-l pregătiseră la grupele de la Newell s că e sculă mare, dar că-i tăcut, liniştit. Poate prea liniştit. De la o vreme însă, aproape că nu mai scotea niciun cuvânt”.
Într-o sâmbătă, după un meci câştigat, „El Profe” l-a tras deoparte pe ăst mic, gură-ncleştată. „Mi-a luat minute bune să aflu ce are. A început să plângă, la cei 12 ani ai săi. A zis că-l strigă Piticul , peste tot, dar că asta nu-l deranjează, că pricepe de ce, din cauza staturii sale. Dar că nu poate trece prin cartier, unde toţi îi spun Leprosul . Ha, ha, ha, atunci mi-am dat seama! Nu ştia de unde vine istorioara, credea că i se trage de la faptul că e niţeluş cam bolnăvicios şi că nu creşte”.
„I-am explicat lui Leo că prin 1920, Comisia Doamnelor din Rosario a mers în vizită la Spitalul Carrasco”, spune tehnicianul. „Aici se găseau mai mulţi pacienţi cu Boala lui Hansen , cum îi ziceau specialiştii. Popular, lepra. Medicii se plângeau de lipsa banilor, de lipsa medicamentelor, aşa că Doamnele au mers la ziar şi-au dat acolo un anunţ, pentru un meci caritabil. Clubul Rosario Central apăruse ceva mai înainte, deja existau aproape două decenii de orgolii între cele două echipe”.
Aşa că s-a propus o partidă între Newell s şi Rosario, iar fondurile rezultate din încasări să meargă spre cei amărâţi. Urmaşii lui Isaac, domni, au cumpărat, imediat, spaţiu în acelaşi periodic şi au anunţat că acceptă. Adversarii, nu! Aşa că primii s-au ales cu porecla „leproşii”, ceilalţi, cu „canaliile”.
Meciul de la care a pornit porecla nu s-a mai disputat!
„Leo m-a ascultat cu atenţie, dar parcă tot nu credea. I-am spus că e un fel de mândrie, nicidecum un lucru urât.”
Pesemne că dom profesor a explicat frumos şi clar. La 13 ani, Leo oferea, în „La Capital Journal”, într-o ediţie de duminică, 3 septembrie 2000, primele detalii despre viaţa sa: idoli, mâncare preferată, emisiune TV, familie, dorinţe. Peste tot, prezentarea era cu „leprosul”. Dar pe el asta nu-l mai supăra. Din contră, era mândru!