„Eu sunt sărac și lipsit, dar Domnul Se gândește la mine. Tu ești ajutorul și izbăvitorul meu: nu zăbovi, Dumnezeule!”
Psalmul 40:17
Pe data de 4 mai 2000, virusul Lov Bug, lansat de un hacker filipinez, a măturat într-un interval de câteva ore mai multe continente, atacând zeci de milioane de computere și provocând pagube de miliarde de dolari. Nu s-au dovedit invulnerabile la atac nici instituţii importante, cum ar fi CIA-ul, Camera Reprezentanţilor și Congresul Statelor Unite ori Camera Comunelor, din Parlamentul Britanic.
Virusul s-a răspândit ca focul în miriște datorită abilităţii lui de a se transmite prin e-mail către toate adresele din Outlook. Dar cârligul cu care virusul a ademenit utilizatorii a fost un e-mail cu subiectul „I love you”, care conţinea un document atașat numit „Love Letter for you”. Dacă ne închipuim că doar adolescenţii timizi au deschis scrisoarea, suntem departe de realitate. Unul dintre cei care au dat click pe fișierul buclucaș a fost congresmenul Fred Grandy, președinte al Goodwill Industries.
Rosalind Porter, coeditor al cărţii Scrisori de dragoste, recunoaște că a fost și ea prinsă în capcana „Virusului Iubirii”. Dincolo de neglijenţă sau de curiozitate, oamenii au deschis scrisoarea virtuală pentru că au sperat că le este destinată, că există cineva care se gândește la ei. Și chiar dacă realitatea cotidiană sugerează că nu există niciun îndrăgostit misterios care nu îndrăznește să își arate chipul, când un mesaj de iubire așteaptă la un click distanţă, e ușor să arunci o privire în el, just in case.
Sursă: https://semneletimpului.ro/religie/paste/cel-care-nu-putea-trai-stiind-ca-eu-muream.html