„ Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într-o ţarină. Omul care o găseşte o ascunde şi, de bucuria ei, se duce şi vinde tot ce are şi cumpără ţarina aceea. ”
Matei 13:44
Gabriel Garc a M rquez (1927-2014) a fost un scriitor columbian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1982, pentru roman și proză scurtă, în care fantasticul și realul sunt combinate într-o lume liniștită de bogată imaginație, reflectând viața și conflictele unui continent. Este cunoscut de către prieteni drept „Gabo”. Iată un moment important al vieții sale.
La începutul anului 1966, banii se terminaseră. În cele din urmă, M rquez şi-a dus Opelul alb la un parc de automobile uzate şi s-a întors acasă cu o sumă consistentă.
Când banii luaţi pe maşină s-au terminat, soția sa, Mercedes, a început să amaneteze tot ce aveau prin casă: televizorul, frigiderul, radioul, bijuteriile. Ultimele sale trei „poziţii strategice” erau uscătorul de păr, blenderul cu care prepara mâncarea copiilor şi radiatorul electric al lui Gabo.
La începutul lui august, Gabriel Garc a o însoţea pe Mercedes la poştă, pentru a expedia manuscrisul terminat, la Buenos Aires. Pachetul conţinea 490 de pagini dactilografiate. Funcţionarul de la ghişeu le-a zis: „Optezeci şi doi de pesos.” M rquez a urmărit-o cu înfrigurare pe Mercedes scobindu-se de ultimele centime în pliurile poşetei. N-aveau decât cincizeci de pesos aşa că nu puteau trimite decât o jumătate de carte.
S-au întors acasă, au amanetat radiatorul, uscătorul de păr şi blenderul, au revenit la poştă şi au trimis şi cea de-a doua tranşă. Când au ieşit pe uşă, Mercedes s-a întors spre soţul ei şi i-a spus: „Hei, Gabo, acum nu mai rămâne decât ca manuscrisul să fie bun.”
P.S. Manuscrisul („Un veac de singurătate”) a fost o capodoperă care l-a transformat pe Gabriel Garc a M rquez într-un scriitor celebru și bogat.
Sursă: Horia-Dumitru Oprea