„Fraţii mei, să priviţi ca o mare bucurie când treceţi prin felurite încercări, ca unii cari ştiţi că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare.” - Iacov 1:2
3
Doi vecini își cultivaseră propriile grădini de legume. Unul dintre ei era un profesor pensionar, iar celălalt era agent de asigurări foarte pasionat de tehnologie. Amândoi plantaseră legume felurite și așteptau să crească.
Profesorul le punea puțină apă și nu le oferea întotdeauna suficientă atenție, în timp ce vecinul său le punea apă din belșug și se ocupa zilnic de plantele sale. Legumele din grădina profesorului erau mici, dar arătau bine. Cele ale agentului de asigurări erau mari și verzi. Într-o noapte, o furtună puternică s-a abătut peste sat. A doua zi dimineață, cei doi vecini au ieșit să vadă dacă furtuna le-a afectat grădinile. Vecinul care era agent de asigurări a văzut cu groază cum toate plantele erau scoase din rădăcini și totul era distrus, în timp ce plantele din grădina profesorului nu erau deloc afectate, stăteau mândre în pământ.
„Amândoi am cultivat aceleași plante, eu chiar am avut mai multă grijă de ele decât ai avut tu de ale tale, le-am pus chiar și multă apă. Totuși plantele mele au fost smulse din rădăcini, în timp ce ale tale nu au pățit nimic. Cum e posibil?”, s-a întrebat agentul de asigurări.
Profesorul a zâmbit ușor și a spus: ”Le-ai oferit plantelor tale multă atenție și apă, dar din această cauză ele nu au mai fost nevoite să muncească. Tu ai făcut ca totul să fie mai ușor pentru ele, în timp ce eu le-am dat doar o cantitate suficientă de apă și am lăsat că rădăcinile lor să caute mai multă. Și, datorită acestui lucru, rădăcinile lor au mers în jos și asta a făcut că ele să fie mai puternice. De aceea plantele mele au supraviețuit.”