În Exodul 17, 24 și 32 există șase referiri distincte la Iosua, fiul lui Nun, ca ajutor sau slujitor al lui Moise. Știai că a urcat chiar și pe munte împreună cu Moise atunci când acesta a primit de la Dumnezeu Cele Zece Porunci? Nu a mers până sus, ci a rămas să aștepte și să se roage cât timp Moise era cu Dumnezeu. Când au coborât, Iosua a fost primul care a auzit zgomotul închinării înaintea vițelului și a crezut că în tabără se desfășura o luptă: „În tabără este un strigăt de război!” (Exod 32:17).
Totuși, nu există nicio consemnare că Moise sau Dumnezeu l-ar fi ales pentru această slujbă. Se pare că Iosua, pe când era încă tânăr, l-a privit pe Moise și și-a spus: „Un asemenea om vreau să devin și eu.” Apoi a început să caute modalități de a sta în preajma lui și de a-l ajuta în greaua sa responsabilitate.
Cel mai emoționant pasaj se află în Exodul 33:10-11. Acolo ni se spune că, atunci când stâlpul de nor se oprea la intrarea Cortului Întâlnirii, poporul se închina. Dumnezeu vorbea cu Moise față în față, iar apoi Moise se întorcea în tabără, „dar tânărul lui slujitor, Iosua, fiul lui Nun, nu ieşea deloc din mijlocul cortului” (versetul 11).
Despre ce vorbea Iosua cu Dumnezeu în acele clipe petrecute în singurătate? Un lucru îl știm: el a devenit un conducător credincios și a fost ales, în cele din urmă, ca urmaș al lui Moise. Probabil că această însărcinare îl neliniștea, deoarece, în Iosua 1, Dumnezeu îi spune nu mai puțin de trei ori să se întărească și să nu se teamă. Sub conducerea credincioasă a lui Iosua, israeliții au luat în stăpânire noua lor țară și au început să o transforme într-o țară în care Dumnezeu să fie onorat.
Iosua a fost cel care a chemat poporul să aleagă, o dată pentru totdeauna, cui avea să-i slujească și a declarat: „Cât despre mine, eu şi casa mea vom sluji Domnului” (Iosua 24:15).
Ai întâlnit pe cineva pe care îl admiri pentru viața lui cu Dumnezeu? Ai ocazia să stai în preajma acelei persoane, să înveți de la ea și să o ajuți în orice fel poți? Ai fi dispus să petreci ani întregi pregătindu-te pentru a-I sluji lui Dumnezeu într-o responsabilitate viitoare, continuând în același timp să-I slujești zi de zi, prin toate mijloacele care îți stau acum la îndemână?
Dumnezeule răbdător, sunt ucenicul Tău. Nu Te deranjează cât timp este nevoie ca să mă formezi. Mă rog ca felurile în care Îți slujesc acum să-Ți fie de folos Ție și celor din jur chiar astăzi, iar în același timp să mă învețe pe mine — și poate și pe alții — să fim credincioși și să ne pregătească pentru orice plan ai cu privire la viitorul meu. Amin.