Am discutat deja despre modul în care idolatria ne poate face să ne poticnim, chiar dacă nu cioplim propriu-zis idoli. Dar porunca aceasta cuprinde trei categorii interesante, care nu sunt analizate prea des. Versiunea King James le descrie drept „cerurile de sus, pământul de jos și apele de sub pământ”. Merită să ne gândim de ce a menționat Dumnezeu în mod special aceste trei domenii.
În vremea în care au fost date poruncile, oamenii priveau, ca să spunem așa, spre cerurile pământești în locul cerurilor cerești. Se închinau soarelui, lunii și stelelor pe care le puteau vedea, în loc să se închine Creatorului nevăzut. Astăzi nu facem lucrul acesta, însă ce daruri și binecuvântări venite din cer am putea ajunge să venerăm în locul Lui?
În acele timpuri, oamenii se închinau și copacilor, animalelor și chiar insectelor — unor simple părți ale pământului creat de Dumnezeu —, în loc să privească spre Creator. Există ființe pământești pe care le admirăm atât de mult, încât ajungem să le „idolatrizăm” în locul Celui care le-a făcut?
„Apele de sub pământ” erau considerate teritoriul demonilor. Majoritatea oamenilor credeau că fiecare regiune avea propriii zei. Israel Îl avea, de exemplu, pe Iahve și întâmpina mari dificultăți în a înțelege că El era singurul Dumnezeu al tuturor oamenilor și al tuturor lucrurilor. Oceanul sau chiar Marea Mediterană, relativ mică, era considerat stăpânirea „monstrului haosului” ori a zeilor răi. Unii oameni se închinau chiar acestor puteri, sperând să-i mulțumească pe demoni suficient de mult încât să fie lăsați în pace.
Astăzi știm mai bine. Dar sub pământ există încă lucruri — minerale pe care le scoatem la suprafață, le șlefuim și pentru care ajungem să ne trăim întreaga viață. Ce este aceasta, dacă nu închinare?
Creator al tuturor lucrurilor, singurul Dumnezeu, păstrează-mi ochii îndreptați spre Tine. Când privesc cerurile pe care le-ai făcut, ajută-mă să mă gândesc cât de înalte sunt planurile și visurile Tale pentru mine. Când privesc pământul și toată frumusețea lui, fă-mă să-mi amintesc de Tine și de grija Ta atentă pentru fiecare om și pentru fiecare lucru de pe planetă, mare sau mic. Când urmăresc valurile oceanelor, amintește-mi că Tu le-ai stabilit hotarele și că pui limite și valurilor de necaz și confuzie care amenință uneori să mă copleșească. Te iubesc. Amin.