Ce transformare uimitoare! De la conducător al persecuției, care „sufla ameninţarea şi uciderea”, la conducător al bisericii primare, contribuind la „răscolirea lumii” (vezi Faptele Apostolilor 17:6).
În explorarea valorilor fundamentale ale dăruirii, pe care le căutăm în contextul poruncii a opta, să observăm ce daruri avea Pavel. Este foarte clar că, încă înainte de întâlnirea cu Isus pe drumul Damascului, el avea darul conducerii, inițiativă și o hotărâre extraordinară.
Erau acestea daruri spirituale? Nu ne revine nouă să judecăm asemenea lucruri. Cu siguranță, darurile nu erau folosite potrivit voinței lui Dumnezeu. Totuși, este limpede că Saul din Tars credea că făcea ceea ce era drept. Ca fariseu, poate încerca să manifeste suficient zel pentru a-și câștiga drumul spre cer.
Dumnezeu este Cel care oferă toate talentele și capacitățile. Noi alegem dacă le folosim pentru El. Numai în clipa în care hotărâm să-I aparținem aceste daruri devin spirituale; iar atunci Duhul oferă și alte daruri, destinate în mod special zidirii Împărăției.
Biblia ne spune că Saul era tânăr la uciderea lui Ștefan cu pietre, în anul 34 d.Hr. (Faptele Apostolilor 7:58). Urma să învețe câteva lecții serioase. După experiența de pe drumul Damascului, a avut trei zile de întuneric în care să-și analizeze poziția. Și a făcut alegerea corectă. S-a întors din drum — s-a pocăit — și a pornit cu aceeași viteză în direcția cea bună.
Știi care sunt darurile tale spirituale? Te-ai consacrat să-I înapoiezi lui Dumnezeu darurile pe care ți le-a oferit? Continui să cercetezi și să înveți, pe măsură ce crești în Duhul, ce lucrare are Dumnezeu pentru tine acum și în viitor?
Dătător al tuturor darurilor bune, Îți mulțumesc pentru capacitățile pe care le-ai sădit în mine. Îți mulțumesc și pentru darurile spirituale speciale pe care mi le oferi. Le consacru pe toate Ție și lucrării Tale. Amin.