„Tot aşa vă va face şi Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său.”
Matei 18:35
În 1961, activistul pentru drepturi civile John Lewis, care avea 21 de ani, a coborât dintr-un autobuz în Rock Hill, Carolina de Sud. Intrând într-o sală de așteptare „numai pentru albi”, el a fost atacat și bătut până la sânge de un tânăr alb cu numele de Elwin Wilson. După mulți ani, cei doi s-au întâlnit iar Wilson și-a cerut iertare pentru acțiunile lui. Lewis a răspuns: „Te iert. Nu am resentimente, nu simt amărăciune sau răutate.”
Atmosfera din sudul Statelor Unite în timpul mișcării pentru drepturi civile era plină de o tensiune explozivă. În timp ce mișcarea pentru egalitatea rasială câștiga avânt, demonstrațiile non-violente erau adesea întâmpinate cu violență și chiar cu moarte. Tânărul John Lewis, care avea să devină senator, supraviețuise la mai multe atacuri brutale. Dar această situație s-a încheiat diferit, cu o decizie și cu iertare. Wilson și-a cerut scuze, declarând că Îl descoperise pe Domnul și și-a recunoscut vinovăția; Lewis a descris acest moment ca unul de har și iertare, arătând care era țelul acestei lupte.
În Matei, Isus le spune ucenicilor Săi o pildă despre un servitor nerecunoscător care, după ce fusese iertat de datoriile pe care le avea, s-a dus la un alt coleg servitor care îi datora o mică sumă de bani și l-a aruncat în închisoare. Stăpânul supărat l-a trimis pe primul servitor la închisoare John Lewis a făcut acea alegere dificilă. El a ales să ierte din toată inima în loc să rămână mânios pentru nedreptatea care i se făcuse.