Istoria lui Iosia este, de asemenea, foarte interesantă. După cum Manase a fost mai rău decât alți regi răi, tot astfel Iosia a fost mai evlavios decât alți regi evlavioși. De obicei, regii necredincioși erau urmați de fii și mai necredincioși, iar regii drepți erau urmați de fii drepți. Aceasta este una dintre excepții.
Deși Manase s-a pocăit, fiul său i-a urmat exemplul de la începutul vieții, nu pe cel de la sfârșit. A readus idolii, a făcut și mai mult rău și nu s-a pocăit niciodată. A fost atât de rău, încât propriii slujitori l-au ucis și l-au așezat pe fiul lui pe tron.
Acel fiu era Iosia. Avea numai opt ani și, fără îndoială, în copilărie a domnit cu ajutorul unui tutore sau al unui regent. Totuși, a început să ia decizii bune de foarte tânăr. În primii ani ai domniei, între vârsta de șaisprezece și douăzeci și șase de ani, nu numai că a îndepărtat idolii și altarele false, ci le-a nimicit în întregime, arzându-le și împrăștiindu-le cenușa. A ars până și oasele preoților idolatri. Iar lucrarea lui nu s-a limitat la Ierusalim. Iosia a străbătut întreaga țară, curățind-o. De asemenea, a strâns daruri pentru repararea și restaurarea Templului lui Dumnezeu, care ajunsese aproape în ruină.
Iată partea surprinzătoare: Iosia nici măcar nu avea Scripturile după care să se călăuzească! În timpul restaurării Templului a fost găsită o carte a Legii, iar când aceasta i-a fost citită tânărului rege, el și-a sfâșiat hainele de durere. Este limpede că nu auzise niciodată aceste legi. Până atunci, el Îl căutase pur și simplu „pe Dumnezeul tatălui său David” (versetul 3), după cea mai bună înțelegere pe care o avea.
Apoi, când a primit mai multă lumină, a urmat-o imediat. Iar Dumnezeu l-a onorat. Despre el a rămas scris că „a umblat în căile tatălui său David: nu s-a abătut dela ele nici la dreapta nici la stânga” (2 Cronici 34:2).
Cred că această istorie conține o lecție importantă pentru cei care nu au crescut într-un mediu evlavios sau măcar sănătos. Chiar dacă părinții tăi nu L-au cunoscut pe Dumnezeu ori L-au respins, chiar dacă au murit când erai copil, poți lua propriile hotărâri bune. Poți decide să-L urmezi pe Dumnezeu potrivit celei mai bune înțelegeri pe care o ai, fiind mereu gata să recunoști lumina nouă și să o urmezi.
Restaurator și Reziditor, continuă să mă înveți și să mă călăuzești. Ajută-mă să împlinesc lucrurile pe care le cunosc, să recunosc lumina nouă atunci când mi-o descoperi și să o urmez, devenind un martor al binelui și al harului în lumea Ta. Fă-mă copilul Tău sârguincios, care nu renunță până când lucrarea nu este încheiată. Amin.