Ce bine ar fi dacă Biblia ar fi întotdeauna scrisă exact în limbajul nostru! Vreau să spun că aproape fiecare ființă omenească pare să aibă propriul dialect, folosind cuvintele și ideile într-un mod ușor diferit, așa că ne înțelegem greșit, apoi trebuie să ne oprim, să reluăm discuția și să lămurim despre ce vorbeam, de fapt. Deoarece Dumnezeu S-a folosit de oameni pentru a scrie Cuvântul Său, același lucru se poate întâmpla și cu Biblia.
Cei care au tradus Geneza în limbile moderne au trăit uneori în societăți feudale, în care stăpânul considera că deține trupurile și sufletele iobagilor și că îi poate trata după bunul plac. Prin urmare, acesta era sensul pe care îl asociau ideii de „stăpânire”.
Desigur, cu mult înaintea lor, încă dinainte de a deveni Satana, Lucifer avea o concepție despre stăpânire diferită de a lui Dumnezeu. De aceea lucrează activ pentru a răspândi ideea că supunerea prin forță și dominația sunt lucruri dumnezeiești. În cazul oamenilor care resping această idee, îi împinge spre cealaltă extremă: lipsa totală de responsabilitate. Lasă natura să-și urmeze cursul! Totul devine din ce în ce mai bun, așa că, dacă lăsăm pământul de capul lui, va ajunge exact așa cum trebuie; dacă îi lăsăm pe copii de capul lor, vor crește în mod natural minunat; iar noi nu avem nevoie să ne controlăm sau să ne asumăm răspunderea pentru alegerile și faptele noastre...
O traducere modernă a textului folosește termenul „responsabili”. Acesta descrie mai bine modul în care lucrează Dumnezeu. El le-a încredințat lui Adam și Evei administrarea planetei: s-o păstreze, s-o îngrijească și să-i mențină buna rânduială pentru El. Ei au eșuat, dar Dumnezeu le-a lăsat în continuare planeta și lucrarea, avertizându-i că, sub dominația temporară a lui Satana, totul avea să fie mult mai greu. El urma însă să rămână alături de ei, să-i ajute și să le ofere responsabilități mai mari celor credincioși în lucrurile mici (vezi Luca 19:12-27).
Doamne al pământului și Stăpân al universului, învață-mă fără încetare cum arată stăpânirea Ta. Arată-mi cum să urmez calea administrării responsabile între cele două extreme: a lăsa lucrurile să se desfășoare oricum și a încerca să le domin. Descoperă-mi mica mea parte în lucrarea omenirii de a îngriji pentru Tine lumea și fiecare ființă de pe ea. Amin.