„Să prăpădeşti pe cei ce prăpădesc pământul.” Textul acesta îi surprinde pe unii oameni. Nici măcar nu știu că se află în Biblie. Ei cred că singura lucrare încredințată creștinului este schimbarea concepțiilor oamenilor, învățarea lor să creadă în Dumnezeu și ajutarea lor să depindă de El pentru schimbarea inimii. Oricum, lumea aceasta va fi curând nimicită prin foc, așa că nu are rost să ne preocupăm de lucruri precum schimbările climatice și listele tot mai lungi ale speciilor amenințate cu dispariția, nu-i așa?
În realitate, modul de viață rânduit de Dumnezeu pentru Israel cuprindea un număr surprinzător de mare de porunci privitoare la îngrijirea pământului. De exemplu, la fiecare șapte ani, pământul primea un an întreg de odihnă, ca Sabat al lui, iar la fiecare cincizeci de ani, încă unul. Când poporul a fost dus în robia babiloniană, unul dintre motivele prezentate de Dumnezeu a fost că pământul fusese lipsit de Sabatele lui timp de generații și urma să primească acum șaptezeci de ani de odihnă pentru a compensa pierderea (vezi 2 Cronici 36:21 și alte texte).
Dumnezeu a purtat grijă planetei din clipa în care a creat-o prin Cuvântul Său și a declarat-o bună.
Textul de ieri, din Isaia 11:9, vorbea despre timpul în care „pământul va fi plin de cunoştinţa Domnului, ca fundul mării de apele cari-l acopăr”. Este o imagine pe care o iubesc. Acum, ceea ce avem este un dezastru adânc și întins cât oceanul. Scurgerile de petrol, pescuitul excesiv, turismul iresponsabil, aruncarea deșeurilor și nenumărate alte rezultate ale lăcomiei și nepăsării nestăpânite fac lesne de înțeles de ce pământul „suspină” (Romani 8:22) și tânjește ca Dumnezeu să vină să-l salveze.
Dacă vorbim în limbile îngerilor, ne dăm toți banii săracilor, plătim zecimea și păzim Sabatul, dar continuăm să ignorăm și să distrugem pământul, de partea cui ne vom afla cu adevărat când va veni El?
Ce putem face, în schimb, pentru a contribui la răspândirea acelei cunoașteri a lui Dumnezeu, adâncă și întinsă ca oceanul? Ce efect au avut alegerile mele asupra oceanelor astăzi, numai în această zi? Știu măcar?
Păzitor iubitor, Creator al pământului, Dumnezeu care ai umblat prin lumea noastră, deschide-mi ochii. Arată-mi că, atunci când ne-ai oferit pământul și Sabatul pentru a sărbători creația, ai avut în vedere toate nevoile lui, nu numai pe ale mele. Arată-mi că până și alegerile mele aparent mărunte, precum cele privitoare la energie, pot afecta lumea Ta și, prin aceasta, pot fie să înalțe Sabatul, fie să-l calce în picioare. Amin.