„Ilie s-a suit pe vârful Carmelului şi, plecându-se la pământ, s-a aşezat cu faţa între genunchi.”
1 Împărați 18:42
Nu-i venea să creadă. Vârful era chiar acolo, în fața lui. Îl mai despărțeau de el doar câțiva metri, pe care îi parcurse săpându-și trepte în zăpadă, cu pioletul. Meritase tot efortul, toate riscurile. Un vis de o viață. Înfipse pioletul în zăpadă cu steagul prins de el și, savurându-și biruința, se ridică în picioare cu brațele înălțate, contemplând planeta plecată în umilință la picioarele gigantului: Everestul. El, Edmund Hillary, îl învinsese. Cel dintâi dintre oameni.
Chiar atunci, o puternică rafală de vânt era gata să-l smulgă de pe pisc și să-l doboare în abisul care se întindea de jur împrejur. Într-o clipă, Tenzing, șerpașul, credinciosul lui prieten și ajutor, care urcase în urma lui, îl prinse de mijloc și îl trase repede în jos: „Domnule”, îi spuse acesta mai mult prin semne, deoarece gura și nasul îi erau acoperite de masca de oxigen, „aici, sus, doar pe genunchi...”.
Sursă: Poteci de Suflet