După ce James White a gustat din învățătură și a descoperit cât de puternic și important îl făcea să se simtă, nu și-a mai dorit decât să învețe tot mai mult. Era atât de hotărât să dobândească o educație superioară, pe lângă cele douăzeci și nouă de săptămâni de liceu pe care le urmase până atunci, încât aproape că s-a omorât muncind. James fusese botezat la cincisprezece ani, dar acum, la douăzeci, era atât de absorbit de cunoaștere de dragul cunoașterii, încât educația devenise dumnezeul lui.
Când s-a întors acasă într-un an, a rămas uimit să afle că millerismul, acel „fanatism grosolan”, prinsese rădăcini chiar în familia lui. Mama lui îl acceptase! A fost și mai surprins când ea a reușit să răspundă tuturor obiecțiilor lui, astfel că a început să studieze personal. A mers la întâlniri și a fost convins.
Dumnezeu a început atunci să-i descopere lui James planurile Sale, iar acestea nu se potriveau deloc cu planurile lui. James a simțit convingerea că trebuia să se întoarcă în vechea lui comunitate și să lucreze cu foștii elevi, de data aceasta prin lucrare spirituală, nu prin activitate școlară.
A mers kilometri întregi pe jos, sperând să-și alunge impresiile. Era sigur că nu erau decât niște sentimente.
Nu a reușit.
L-a implorat pe Dumnezeu să-l scutească de această datorie.
Dumnezeu a spus nu.
În cele din urmă, James a bătut cu piciorul în pământ și a strigat: „Nu! Nu mă duc!” Și-a strâns lucrurile cu răzvrătire și s-a întors la școală. Dar nu mai putea studia. Muncea și se străduia, însă nu mai reușea să rețină nimic. Mai mult decât atât, s-a cufundat într-un întuneric și într-o confuzie teribile.
În cele din urmă, James s-a răzgândit. S-a ridicat și a pornit spre vechea lui școală. În aceeași clipă, mintea i-a fost umplută de simțământul aprobării și bucuriei lui Dumnezeu. Și-a ridicat mâinile spre cer și L-a lăudat pe Dumnezeu cu un glas triumfător.
Lui James nu i-a fost ușor să lucreze cu elevii săi, dintre care unora avea să le predea din nou în anul următor, dar a împlinit chemarea. Poate că, datorită acestei lucrări, îi va întâlni pe unii dintre ei în cer.
Nu este minunat că Dumnezeu ne îngăduie să ne întoarcem din drum?
*Iacob 1:17 Amin.