Sărmanul Iov! Îmi amintește de oameni pe care îi cunosc, oameni care trec dintr-o traumă într-o tragedie și apoi într-o nouă criză, iar încercările par să nu se mai sfârșească. Nu poți să nu te întrebi: „De ce, Dumnezeule? Ce a făcut omul acesta ca să merite toate acestea?”
Este în regulă să-I spui lui Dumnezeu adevărul despre ceea ce simți? Iov a făcut-o.
A fost copleșit de deznădejde: „Blestemată să fie ziua în care m-am născut... Dece n-am murit în pântecele mamei mele? Dece nu mi-am dat sufletul la ieşirea din pântecele ei?” (Iov 3:3,11).
A fost cuprins de teamă: „Când zic: «Patul mă va uşura, culcuşul îmi va alina durerile», atunci mă înspăimânţi prin visuri, mă îngrozeşti prin vedenii. Ah! aş vrea mai bine gâtuirea, mai bine moartea decât aceste oase!” (Iov 7:13-15).
Mai presus de toate, Iov era mânios. Era foarte mânios și I-a spus lui Dumnezeu lucrul acesta: „...ca să cercetezi fărădelegea mea şi să cauţi păcatul meu, când ştii bine că nu sânt vinovat, şi că nimeni nu mă poate scăpa din mâna Ta?” (Iov 10:6-7).
Aceasta ar putea părea lipsă de încredere sau chiar lipsă de respect. Totuși, dacă vei citi întreaga carte a lui Iov, vei descoperi printre plângerile lui și cântări de laudă. Iov vorbește despre puterea și harul lui Dumnezeu și îi asigură pe prietenii săi că, chiar dacă Dumnezeu îl va ucide, el își va înfățișa înaintea Lui cauza: „Da, mă va ucide: n-am nimic de nădăjduit; dar îmi voi apăra purtarea în faţa Lui” (Iov 13:15).
Pentru că există un lucru pe care Iov îl știe cu certitudine. Îl găsim în textul de astăzi: Răscumpărătorul meu este viu, Se va ridica pe pământ, iar eu Îl voi vedea.
Răscumpărător credincios, nu înțeleg întotdeauna de ce mă conduci atât de des prin văi adânci și întunecate ale durerii, prin păduri înfricoșătoare ale necazului și prin pustiuri arzătoare ale pierderii, suferinței și mâniei. Dar un lucru îl știu: Tu ești cu mine, iar eu sunt cu Tine. Te voi vedea și atunci vei face totul limpede. Până atunci, rămân copilul Tău, chiar dacă uneori sunt un copil frământat și plin de întrebări, și mă țin de mâna Ta chiar și în întuneric. Amin.