Era o noapte foarte întunecată, deși soarele strălucea. Bocetele și strigătele prietenilor și vecinilor adunați în jurul casei și înăuntrul ei erau asurzitoare, dar durerea tăcută a Mariei era cea care străpungea inima Martei.
Dacă ar fi venit..., se gândea Marta cu amărăciune pentru a suta oară. Dacă Isus ar fi venit când L-am chemat!
Acum era prea târziu. Lazăr murise.
Un slujitor a intrat grăbit în încăpere. „Vine Învățătorul!”, a spus el.
Marta s-a ridicat imediat. S-a uitat la Maria, dar aceasta nu s-a mișcat. A continuat doar să se legene în durerea ei.
Marta a ieșit să-L întâmpine pe Isus. „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu! Dar şi acum, ştiu că orice vei cere dela Dumnezeu, Îţi va da Dumnezeu.”
Isus i-a spus: „Fratele tău va învia.”
Marta a răspuns: „Ştiu că va învia la înviere, în ziua de apoi.”
„Eu sânt învierea şi viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi. Şi oricine trăieşte, şi crede în Mine, nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?”
„Da, Doamne”, I-a răspuns ea, „cred că Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia să vină în lume” (Ioan 11:23-27).
Aceasta este una dintre cele mai uimitoare mărturisiri de credință din Evanghelii. De obicei ne gândim la Maria ca fiind cea devotată lui Isus, așezată la picioarele Lui, în timp ce Marta alerga de colo-colo, absorbită de treburi. Privește însă din nou cuvintele ei.
Mai întâi, Marta a spus: „Dar şi acum, ştiu că orice vei cere dela Dumnezeu, Îţi va da Dumnezeu.” Aceste cuvinte par să cuprindă o cerere pentru învierea lui Lazăr! Știa Marta că Isus putea face așa ceva? Este adevărat că El mai înviase oameni înainte. Poate că auzise despre acele minuni.
Apoi, când Isus i-a pus credința la încercare, Marta a răspuns simplu: „Am crezut.” Și L-a numit pe Isus nu doar Mesia, ci și Fiul lui Dumnezeu — un adevăr pe care gândirea iudaică nu-l accepta cu ușurință nici atunci, nici astăzi.
Înviere și Viață, Dătător al Adevărului, eu mă asemăn mai mult cu ________. Dă-mi atât entuziasmul sincer și deschis al Mariei, cât și statornicia demnă de încredere a Martei. Doresc să fiu copilul Tău viu, care, în cele din urmă, nu va muri niciodată. Amin.