Familia Harmon se afunda tot mai mult în ceea ce ceilalți considerau rătăcire. Mai întâi acceptaseră toată agitația aceasta despre a doua venire. Apoi ajunseseră chiar să creadă că sufletul nu este nemuritor! Ce urma? Era destul de rău că susțineau asemenea idei ciudate, dar și mai grav era că vorbeau mereu despre ele. Dacă le-ar fi păstrat pentru ei, ar fi fost una; însă tulburau biserica.
Prin urmare, au fost excluși din biserică.
A fost o zi dureroasă, dar nu erau singurii care treceau printr-o asemenea experiență. Așa cum Isus le explicase ucenicilor, se puteau bucura că Îl urmau pe Dumnezeu, chiar dacă alții îi urau din această cauză. Erau atât de entuziasmați numărând zilele rămase, încât bucuria lor era umbrită numai de teama pentru cei care refuzau avertizarea, nu de frica pentru ei înșiși.
Apoi a sosit Ziua cea Mare. Și a trecut. Mai târziu, Ellen White a scris: „O dezamăgire amară a căzut peste mica turmă, a cărei credință fusese atât de puternică și a cărei speranță fusese atât de înaltă. Dar am fost surprinși să constatăm că ne simțeam atât de liberi în Domnul și eram susținuți atât de puternic de tăria și harul Său.”
Aceasta se întâmpla pentru că Dumnezeu mai avea încă mult adevăr de revărsat asupra celor câțiva credincioși ai Săi. Ei au început să înțeleagă adevărul despre începutul judecății de cercetare. Totuși, era greu să rămână neclintiți în timp ce din toate părțile veneau batjocuri și ironii, ca să nu mai vorbim despre vandalism și violență în anumite locuri.
Atunci a venit prima viziune trimisă lui Ellen Harmon. Avea aproape șaptesprezece ani și se ruga împreună cu alte patru femei, când i s-a părut că părăsește încăperea și este purtată chiar în cer. A văzut „mica turmă” urcând pe o cărare abruptă, luminată de Isus. A văzut venirea Lui și cerul, cu toate bucuriile lui. A văzut Pomul Vieții, tronul și străzile de aur.
Isuse, care continui să conduci mica turmă asemenea unui păstor, fă ca lumina Ta să strălucească în jurul nostru. Arată-ne calea, pas cu pas, și amintește-ne să ne ținem de mână și să rămânem uniți. Vino curând! Amin.