Dar din toată această perioadă, nicio parte nu este mai interesantă decât aceea pe care o tratează această lucrare, de la vremea regatului unit plin de slavă pământească și până la robia și restaurarea lui.
Nu este scopul acestei cărți să fie o cronică amănunțită sau o istorie a acelui timp și nici un raport istoric sistematic. Acest lucru a fost făcut de alţii în diferite timpuri. Scopul cărții este mai înalt – să sublinieze marile lecții morale care pot fi învățate din biruințele poporului
Israel, din înfrângerile, din rătăcirile, din robia sa și din reformele care s-au făcut, să facă din aceste lecții ajutoare practice pentru suflet în vremuri de încercare și să arate plinătatea dragostei lui Dumnezeu și a milei Sale în modul în care a procedat cu un popor disprețuitor și încăpățânat.
Volumul începe cu Israel ca o împărăție, cu mărețul ei templu – centrul mondial al adevăratei închinări. Urmează apoi despărțirea, când Israel rămâne regatul celor zece seminții, cu raportarea necredincioșiei care a avut drept consecință ducerea în robie.
Experiența nestatorniciei lui Iuda ne este redată sub domniile hotărâtoare ale principalilor lui regi, buni și răi, până când îl găsim în robie, iar pe copiii lui plângând lângă apele Eufratului, cu harpele agățate în sălcii și cu ochii îndreptați cu dor către Ierusalimul pustiit.
Ni se spune despre șederea lui Israel în Babilon, despre bărbații lui sfinți și despre proroci, despre solia de eliberare dată prin proclamația unui monarh puternic al pământului, despre călătoria înapoi la Ierusalim, despre rezidirea templului sub îndrumarea divină și despre restatornicirea poporului Israel în țara lui.
Cartea abundă în studiul marilor eroi – Solomon cel înțelept, a cărui înțelepciune nu l-a păzit de cădere, Ieroboam, omul șiret, și consecințele nefaste care au urmat, Ilie cel puternic, fără obârșie aleasă, dar nu fără misiune și solii, Elisei, profetul păcii, Daniel cel iubit de Dumnezeu, Ieremia, profetul durerii, Hagai, Zaharia și Maleahi, profeţii restaurării. Mai presus de toți aceștia, se ridică, în slavă dumnezeiască, Împăratul care are să vină, Mielul lui Dumnezeu, Fiul în care își găsesc împlinirea veșnică toate simbolurile de jertfă, dreptate și pace.
Lucrarea aceasta ilustrează planurile neînfrânte ale lui Dumnezeu. Dacă Evanghelia Sa binecuvântată nu poate fi vestită lumii prin colaborarea poporului Său, ea va înainta, în ciuda lui, pe aripi mai puternice. De ce totuși ei sunt robi în Babilon? Prin mărturia credincioasă a câtorva, marele împărat al Babilonului este determinat să prezinte lumii întregi, printr-o proclamație imperială, cunoștința despre Dumnezeul adevărat. Întoarcerea din robie, solia eliberării este proclamată de Cirus cel Mare al Persiei. Bogăția și puterea imperiilor sunt așezate la dispoziția lor, dacă Dumnezeu dorește așa.
În felul acesta, suntem conduși în planul lui Dumnezeu de la tip la antitip, de la conducătorii muritori la Împăratul cel veșnic, de la slava care piere la slava veșnică, nepieritoare, de la oameni muritori, care păcătuiesc și pier, la cei neprihăniți în Dumnezeul lor, veșnic nemuritori.
Dorim ca acest volum, cu valoroasele sale lecții de credință în Dumnezeu și în Fiul Său, împreună cu descoperirile providenței Sale și viața marilor personalități ale Vechiului Testament, să dea gândirii și vieții tuturor cititorilor înțelepciunea adâncă, care duce la mântuire.